Daune de peste 10.000 EUR acordate de Tribunalul București unui fotograf împotriva unui post TV

În spațiul public au apărut recent informații cu privire la o hotărâre judecătorească, pronunțată de Tribunalul București, prin care s-a constatat utilizarea, cu încălcarea drepturilor patrimoniale şi morale de autor ale unui fotograf român, prin radiodifuzare a operele fotografice pe un post național de televiziune.

Conform informațiilor publice, disponibile în acest moment pe portalul instanțelor, Tribunalul a obligat postul de televiziune (un post de știri important din România) la:

• plata despăgubirilor patrimoniale în sumă de 8.100 euro în echivalent lei la data plăţii. 
• daunelor morale în sumă de 2.000 euro în echivalent lei la data plăţii. 
• la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 100 lei taxa de timbru. 

Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel de către părți în 30 de zile de la comunicare. Cu toate acestea, este important de semnalat acest precedent judiciar, fiind pentru prima dată când o instanță din România acordă asemenea despăgubiri unui fotograf și, în același timp, un avertisment pentru instituțiile media care, nu rare ori, ignoră drepturile de autor ale micilor creatori, prezenți în online.

Vom urmări subiectul și vom reveni cu detalii în momentul în care Hotărârea se va redacta și vom afla motivarea instanței.

Protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri în domeniul foto

Semnalez apariția unui act normativ recent important (și) în activitatea fotografilor. Este vorba de Ordonanța de urgență nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 309 din 19 aprilie 2019). 

Ce este secretul comercial?

Potrivit legislației actuale, secret comercial reprezintă informațiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:

1. sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză; 
2. au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; 
3. au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete; 

Dobândirea unui secret comercial

Potrivit actului normativ, dobândirea unui secret comercial fără consimțământul deținătorului secretului comercial este considerată ilegală ori de câte ori este efectuată prin:

• accesul neautorizat, însușirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanțe sau fișiere electronice care se află în mod legal sub controlul deținătorului secretului comercial și care conțin secretul comercial sau din care poate fi dedus acesta;
• orice alt comportament care, în circumstanțele date, contravine practicilor comerciale loiale.

Utilizarea sau divulgarea unui secret comercial

Utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este considerată ilegală ori de câte ori este săvârșită, fără consimțământul deținătorului secretului comercial, de către o persoană care îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

• a dobândit secretul comercial în mod ilegal;
• încalcă un acord de confidențialitate sau orice altă obligație de a nu divulga secretul comercial;
• încalcă o obligație contractuală sau de altă natură care limitează utilizarea secretului comercial.

Daune interese

La cererea părții prejudiciate, instanța poate dispune obligarea autorului încălcării, care știa sau ar fi trebuit să știe că se implică în dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unui secret comercial, la plata de daune-interese proporționale cu prejudiciul real suferit ca urmare a dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial.

În cazul în care instanța constată că angajații au dobândit, utilizat sau divulgat ilegal un secret comercial al angajatorului, fără intenție, aceasta poate dispune reducerea cuantumului daunelor-interese.

Stabilirea daunelor-interese

La stabilirea daunelor-interese, instanța va ține cont de consecințele economice negative asupra părții vătămate, inclusiv pierderile de profit ale acesteia, beneficiile necuvenite realizate de autorul încălcării și, dacă este cazul, orice alt element în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat deținătorului secretului comercial prin dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretului comercial.

Ca alternativă, atunci când circumstanțele cauzei permit, instanța poate obliga autorul încălcării la plata de daune- interese în cuantumul unei sume forfetare stabilite pe baza unor elemente cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau a drepturilor care ar fi fost datorate dacă autorul încălcării ar fi solicitat autorizarea de a utiliza secretul comercial în cauză.

Cum se pot proteja fotografii împotriva divulgării secretului comercial

Probabil că noțiunea de NDA (Non-Disclosure Agreement / Acord de Confidențialitate) este deja cunoscută fotografilor care lucrează cu firme mari și care impun un asemenea document în relația cu orice furnizor/prestator, inclusiv cu un prestator de servicii foto sau video. În mod similar și în contextul acestei noi reglementări, care vorbește în mod expres acordul de confidențialitate, este recomandabil ca fotografii să ia în calcul folosirea unui NDA sau inserarea unei clauze de confidențialitate în contractele acestuia atunci când colaboratorii, clienții etc. au acces la informații ale fotografului cu caracter de secret comercial.

Actul integral poate fi consultat gratuit pe site-ul Monitorului Oficial (Monitorul Oficial, Partea I nr. 309 din 19 aprilie 2019).

Cazul Mercedes vs. Artiștii urbani din Detroit, SUA. Folosirea în scop comercial a unor creații artistice urbane (graffiti)

Mercedes-Benz USA a intentat procese în Statele Unite împotriva a patru artiști urbani după ce aceștia din urmă au acuzat Compania de încălcarea drepturilor de autor, prin includerea creațiilor lor artistice (graffiti) în fundalul unor fotografii cu modelul Mercedes G 500, postate de Companie pe Instagram.

Cazul este relatat pe larg de Petapixel și DetroitNews unde se pot vedea mai multe capturi de ecran cu postările Mercedes. Pozele au fost șterse de pe Instagram după izbucnirea scandalului ”din curtuazie pentru artiști” așa cum au declarat reprezentanții Mercedes.

Ce susțin părțile implicate în conflict?

Mercedes susține că focusul fotografiilor sale a fost pe vehiculul, iar nu pe arta urbană murală din fundal. Orice "observator rezonabil" ar observa că Mercedes "a transformat fundamental estetica vizuală și semnificația" lucrărilor de artă urbană din fundal, chiar prin "estomparea (blurarea) parțială" a fundalului "pentru a evidenția viteza și mișcarea vehiculului", potrivit actelor de la dosarul cauzei, văzute de jurnaliștii de la DetroitNews.

Pe de altă parte, artiștii urbani consideră că folosirea creațiilor lor artistice în "reclame comerciale la un model de Mercedes care costă 200.000 de dolari/exemplar, fără nicio compensație sau fără a cere permisiunea artistului, este total inacceptabilă". Artiștii sunt sprijiniți în această dispută și de reprezentanții autorităților din Detroit care au declarat că drepturile de autor asupra creațiilor urbane sunt ale artiștilor și că în trecut Mercedes i-a contactat pentru a acorda licență pentru reclame similare".

Articolul din Petapixel cu relatarea acestui caz a dat naștere unor aprigi discuții pro și contra între cititori, iar rezultatul sondajului din articol relevă (surprinzător) că 64% dintre cei peste 1800 respondenți consideră utilizarea Mercedes ca fiind fair use, iar numai 36% consideră că Mercedes a încălcat drepturile de autor ale artiștilor urbani.

Cum s-ar judeca acest caz pe legislația din România?

Dacă acest caz s-ar fi petrecut în România, dispozițiile relevante aplicabile ar fi fost cele din art. 35 (1) din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (republicarea, 2018), "Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: [...] f) reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări și dacă este utilizată în scopuri comerciale;"

Cu privire la caracterul ambiguu al acestei dispoziții a se vedea și acest articol

În sensul Legi 8/1996, prin scop comercial se înțelege urmărirea obținerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material (art. 193 (7) din Legea nr. 8/1996).

Dacă cu privire la scop (comercial vs. non-comercial) nu este niciun dubiu că o instanță din România ar spune că este unul comercial, lucrurile ar fi mai complicate cu privire la aprecierea dacă lucrările de artă urbană sunt sau nu subiect principal, într-o asemenea cauză.

Desigur, așa cum s-a și întâmplat, Compania ar spune că vehiculul este subiectul principal. Pe de altă parte, artiștii ar putea opune argumente în sensul că lucrările lor sunt reproduse într-o proporție semnificativă în imaginile Companiei, că fac parte din tema shooting-ului și că sunt esențiale în transmiterea mesajului vizual (în lipsa acestora, pozele ar fi fost banale, iar efectul de motion blur ar fi fost mult estompat).

Dacă aveți informații suplimentare sau aveți o altă opinie cu privire la acest articol, nu ezitați să folosiți formularul de comentarii de mai jos.


---
Imagine: Captura de ecran de pe contul de Instagram al Mercedes Benz (SUA) care conține o creație artistică murală din Piața de Est a artistului James Lewis. Sursa: actele de la dosarul cauzei - Curtea Districtuală a Statelor Unite - Districtul de Est, via eu.detroitnews.com

Directiva UE privind drepturile de autor trece în ciuda protestelor. Implicațiile pentru fotografi

În ciuda protestelor fără precedent, Parlamentul European a votat ieri, 26 martie 2019, în favoarea noii Directive privind drepturile de autor pe piața unică digitală.

Un comunicat de presă al Comisiei Europene susține că "votul asigură echilibrul corect între interesele tuturor actorilor – utilizatori, creatori, autori, presă – și instituie, în același timp obligații proporționale pe platformele online".

Textul adoptat de Parlamentul European va trebui să fie aprobat oficial de Consiliul Uniunii Europene în săptămânile următoare. După publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în legislația lor internă.

Despre ce este vorba în această Directivă?

Unul dintre aspectele cele mai controversate ale Directivei este articolul 13 (devenit articolul 17 în forma finala), care conferă mai multe responsabilități deținătorilor de platforme online de monitorizare și împiedicare a încărcărilor drepturilor de autor.

Tabăra anti-Directivă critică filtru, deoarece cel mai probabil va fi imperfect și va restrânge conținutul care ar trebui să fie permis în temeiul legilor privind drepturile de autor și al celor privind libertatea de exprimare, iar conținutul piratat tot va ajunge pe platformele online. De cealaltă parte, tabăra pro-Directivă susține că Directiva va pune micii creatori de conținut într-o poziție de negociere mai bună cu giganți online precum Google.

Citește despre implicațiile acestei Directive pentru fotografi

Dreptul de autor asupra fotografiilor din social media vs. utilizarea echitabilă (Fair use)

Companiile media nu pot ”fura” fotografiile de pe conturile de social media ori de câte ori consideră necesar pentru a ilustra un articol de știri - indiferent dacă fotografia a fost creată pentru uz comercial sau personal, conform unei instanțe americane.

"Ar fi împotriva protecției dreptului de autor să se permită companiilor media să fure imagini personale și să invoce utilizarea echitabilă (fair use) prin simpla inserare a fotografiei într-un articol care doar relatează informații factuale - multe dintre acestea putând fi percepute de către cititor chiar din fotografie.”

Vezi limitele dreptului de autor în România

"Dacă s-ar admite asta, fotografii amatori ar fi descurajați să mai creeze opere originale și nu ar exista nici un stimulent pentru editori să creeze propriul conținut pentru a ilustra articolele: de ce să mai plătească pentru a crea sau licenția fotografii dacă toate imaginile personale postate pe social media ar fi gratuite pentru utilizarea de către companiile media?"

Instanța americană a mai reținut că a existat într-adevăr o piață pentru instantanee de vreme ce acestea au devenit virale - fotograful ar fi putut profita de licențierea fotografiilor dacă nu ar fi fost preluate fără a fi întrebat de către mass-media, potrivit PetaPixel.