13 December 2018

Dreptul de autor asupra fotografiilor din social media vs. utilizarea echitabilă (Fair use)

Dreptul de autor asupra fotografiilor din social media vs. utilizarea echitabilă (Fair use)

Dreptul de autor asupra fotografiilor din social media vs. utilizarea echitabilă (Fair use)

Companiile media nu pot ”fura” fotografiile de pe conturile de social media ori de câte ori consideră necesar pentru a ilustra un articol de știri - indiferent dacă fotografia a fost creată pentru uz comercial sau personal, conform unei instanțe americane.

"Ar fi împotriva protecției dreptului de autor să se permită companiilor media să fure imagini personale și să invoce utilizarea echitabilă (fair use) prin simpla inserare a fotografiei într-un articol care doar relatează informații factuale - multe dintre acestea putând fi percepute de către cititor chiar din fotografie.”

"Dacă s-ar admite asta, fotografii amatori ar fi descurajați să mai creeze opere originale și nu ar exista nici un stimulent pentru editori să creeze propriul conținut pentru a ilustra articolele: de ce să mai plătească pentru a crea sau licenția fotografii dacă toate imaginile personale postate pe social media ar fi gratuite pentru utilizarea de către companiile media?"

Instanța americană a mai reținut că a existat într-adevăr o piață pentru instantanee de vreme ce acestea au devenit virale - fotograful ar fi putut profita de licențierea fotografiilor dacă nu ar fi fost preluate fără a fi întrebat de către mass-media, potrivit PetaPixel.

Read More

03 December 2018

Eliminarea geoblocării în mediul online. Ce aduce nou pentru fotografii din România?

Eliminarea geoblocării în mediul online. Ce aduce nou pentru fotografii din România?



De astăzi, 3 decembrie 2018, intră în vigoare Regulamentul (UE) 2018/302 privind prevenirea geoblocării nejustificate și a altor forme de discriminare bazate pe cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților pe piața internă.

Europenii nu vor trebui să se mai teamă că un site web le va bloca accesul sau îi va redirecționa doar pentru că ei – sau cardurile lor de credit – provin dintr-o altă țară. Oriunde s-ar afla în UE, europenii vor avea acces la bunuri și servicii online, conform unui comunicat de presă al Comisiei.

Ce prevede Regulamentul?

Regulamentul (UE) 2018/302 prevede, cu titlu general, obligația de a trata clienții din UE (inclusiv consumatorii și alți utilizatori finali) la fel, atunci când aceștia se află în aceeași situație, indiferent de cetățenia sau naționalitatea, domiciliul sau sediul acestora.

Mai trebuie transpus în legislația națională?

Regulamentele sunt acte juridice definite în articolul 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acestea au aplicabilitate generală, sunt obligatorii în toate elementele sale și se aplică direct în toate țările Uniunii Europene (UE).


Căror comercianți se aplică?

Regulamentul se aplică în cazul tuturor comercianților care pun la dispoziția clienților din UE bunurile sau serviciile lor, indiferent dacă au sau nu sediul în UE sau într-o țară terță. În consecință, comercianții cu sediul în țări terțe care își desfășoară activitatea în UE sunt supuși astfel acestui Regulament.

Ce aduce nou acest Regulament pentru fotografii din România?

Articolul 4 din Regulament definește anumite situații în care nu există motive întemeiate pentru geoblocare și, prin urmare, comercianții trebuie să asigure clienților din alt stat membru același acces și aceeași posibilitate de a achiziționa bunuri și servicii precum clienților locali.

De exemplu, un fotograf din România dorește să cumpere o cameră foto și identifică cea mai bună ofertă pe un site german, însă site-ul oferă livrare/puncte de ridicare a comenzii doar în Germania sau posibilitatea de ridicare a coletului de la sediul comerciantului. Potrivit Regulamentului, fotograful din România are dreptul să comande bunurile și să le ridice de la sediul comerciantului sau ca acestea să îi fie livrate la o altă adresă/punct de ridicare din Germania, la fel ca oricare client german.

Exemple de bune practici pentru comercianții online 

Conform Ghidului pentru comercianții online, pus la dispoziție publică de Comisia Europeană:

  • În cazul în care consumatorii sunt redirecționați către o versiune locală a site-ului web al unui vânzător, ar trebui să existe un buton ușor accesibil care să îi trimită pe consumatori către alte versiuni ale site-ului web pe care aceștia doriseră să îl acceseze inițial.
  • În cazul în care sunt propuse prețuri avantajoase pentru rezervările online anticipate la concerte sau la alte evenimente (spre deosebire de vânzările offline), aceste prețuri ar trebui să li se aplice tuturor clienților, indiferent de naționalitatea sau de locul de reședință al acestora.
  • Un comerciant care furnizează servicii de livrare numai către punctele de ridicare a coletelor situate într-un singur stat membru ar trebui să le permită consumatorilor să furnizeze datele lor de contact chiar dacă nu își au reședința în respectivul stat membru, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea de a ridica bunurile personal sau prin intermediul unei societăți de livrare.

Read More

20 November 2018

Operarea dronelor în noul Cod Aerian (proiect de lege)

Operarea dronelor în noul Cod Aerian (proiect de lege)

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Transporturilor, Guvernul a aprobat în ședința din 15 noiembrie 2018 proiectul de lege privind Codul aerian al României, elaborat de Ministerul Transporturilor împreună cu Ministerul Apărării Naționale

Noul Cod aerian urmează să creeze ”cadrul legislativ primar pentru operarea aeronavelor fără pilot la bord în spațiul aerian național”, potrivit comunicatului MT. Fiind vorba de un proiect de lege, acesta urmează să fie trimis în Parlament, iar ulterior legea aprobată de parlamentari să fie promulgată de către Președinte. Textul proiectului de Cod aerian poate fi consultat pe site-ul SGG.


Mai jos, principalele noutăți din acest proiect de Cod aerian în privința operării dronelor (aeronave fără pilot la bord):

Definirea aeronavei fără pilot la bord

Aeronavă fără echipaj de zbor la bord care poate executa un zbor în mod programat sau controlat de la distanţă; orice dispoziție a codului aerian referitoare la aeronave se aplică și aeronavelor fără pilot la bord dacă nu este specificat în mod expres altfel în textul codului.

Operarea dronei în câmp vizual direct

Operațiune de zbor cu o aeronavă fără pilot la bord în condiții meteorologice adecvate, pe durata căreia persoana care controlează aeronava de la distanță menține contactul vizual direct cu aceasta, fără alt ajutor, astfel încât zborul în cauză să se desfășoare în condiții de siguranță, să rămână clar definit față de alt trafic și față de obstacole naturale sau artificiale și să poată fi evitată o eventuală coliziune.

Operator

Pentru aeronavele fără pilot la bord, persoana care a programat zborul sau asigură controlul de la distanță al acesteia.

Obligația aducerii la sol a dronei

Operatorul unei aeronave fără pilot la bord, atunci când operează aeronava în câmp vizual direct, are obligația încetării activității de zbor și aducerii aeronavei la sol atunci când observă apropierea de zona acesteia de operare a unei aeronave cu pilot la bord.

Exceptarea de la obligația decolării şi aterizării de pe/ pe aerodromuri certificate

Aeronavele civile fără pilot la bord pot ateriza pe si, respectiv, pot decola de pe alte terenuri sau suprafețe de apă decât aerodromurile certificate dacă sunt operate în câmpul vizual direct al persoanei care controlează aeronava de la distanță, în condițiile și cu respectarea limitărilor și restricțiilor tehnico – operaționale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de situații prin reglementări specifice, emise de Ministerul Transporturilor la propunerea Autorității Aeronautice Civile Române, sau prin reglementări europene.


Zborul deasupra zonelor dens populate sau a adunărilor de oameni

Este interzis zborul oricărei aeronave deasupra zonelor dens populate sau a adunărilor de oameni
organizate în aer liber, la o înălțime mai mică de 300 de metri față de orice obstacol fix, cu excepția: [...] zborurilor cu aeronave civile, respectiv, de stat, fără pilot la bord, operate în câmpul vizual direct al persoanei care controlează aeronava de la distanță și care respectă condițiile, restricțiile și limitările tehnico – operaționale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de zboruri prin reglementări europene și/sau reglementări specifice emise de Ministerul Transporturilor la propunerea Autorității Aeronautice Civile Române, respectiv, prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naționale.

Zborul deasupra obiectivelor militare

Este interzis zborul aeronavelor ultraușoare nemotorizate și al aeronavelor fără pilot la bord deasupra
obiectivelor structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția: zborului autorizat pe rută; aeronavelor deținute de aceste structuri; situației în care există un acord scris din partea conducătorilor structurilor respective; situațiilor de forță majoră.

Înființarea zonelor No Fly Zone (NFZ)

La solicitarea Ministerului Transporturilor sau a instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine
publică și securitate națională, prin ordin comun al ministrului apărării naționale și al ministrului
transporturilor pot fi înființate zone interzise pentru aeronavele fără pilot la bord.

Aducerea la sol pentru verificarea documentelor

La solicitarea personalului autorităților competente prevăzute la art. 128 alin. (1) operatorul unei
aeronave fără pilot la bord este obligat să aducă aeronava la sol, în zona indicată, în vederea verificării documentelor de certificare aferente operatorului și aeronavei.

Excepții de la obligativitatea certificatului de înmatriculare prin Ordin MT

Ministerul Transporturilor poate stabili, prin reglementări specifice, categorii și/sau tipuri de aeronave
fără pilot la bord sau aeronave ultraușoare nemotorizate care pot opera în spaţiul aerian naţional fără să deţine un certificat de înmatriculare, în baza unui certificat de identificare sau fără un astfel de certificat.

Răspunderea pentru realizarea în siguranță a zborului

In cazul aeronavelor fără pilot la bord, personalul care asigură programarea și/sau controlul de la
distanță al acestora răspunde pentru realizarea în siguranță a zborului, de la începerea și până la terminarea operațiunii de zbor, putând lua orice măsuri în acest scop.


Operarea unei drone fără documente de certificare - infracțiune 

Operarea unei aeronave fără pilot la bord de către o persoană care nu posedă documentele de certificare prevăzute de reglementările în vigoare pentru operarea aeronavei respective se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la 3 ani sau cu amendă.

Contravenții

Refuzul operatorului unei aeronave civile fără pilot la bord de a aduce aeronava la sol la solicitarea
personalului autorităților competente constituie contravenție (amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei).

Refuzul persoanei care asigură controlul de la distanţă al unei aeronave civile fără pilot la bord de a prezenta persoanelor împuternicite, în condiţiile legii, certificatul de înmatriculare sau, după caz, de identificare al aeronavei, respectiv certificatul de navigabilitate sau, după caz, documentul echivalent de navigabilitate constituie contravenție (amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei).

Read More

18 November 2018

Conversia valutară la achiziția de echipament foto din afara țării

Conversia valutară la achiziția de echipament foto din afara țării

Conversia valutară la achiziția de echipament foto din afara țării

Diferențele de curs valutar pot fi semnificative la achiziția de echipament foto din afară țării. Află ce trebuie să verifici atunci când faci plata și ce opțiuni ai pentru un curs valutar mai bun.

Să presupunem că vrem să achiziționăm o cameră foto Canon EOS 5D Mark IV de pe e-infin.com (magazin online din Marea Britanie, de pe teritoriul UE). La data acestui articol, aparatul costă 1.865 EUR. Magazinul online e-infin.com permite plata prin PayPal, o variantă de plată pe care, în general, o recomand la cumpărăturile din străinătate, având în vedere că PayPal are o politică foarte bună de protecție a cumpărătorului împotriva fraudelor - Buyer Protection.

Alimentarea contului PayPal se poate face prin:

  1. card atașat contului PayPal; sau 
  2. adăugarea de fonduri prin Trustly (Add funds using Trustly)

1. Prin card atașat contului PayPal

În momentul în care se face plata prin PayPal, dacă nu sunt fonduri suficiente în contul de EUR, din PayPal, se vor trage fondurile de pe cardul atașat. Asumând că am atașat un card în RON, trebuie să se facă conversia valutară din RON în EUR, existând două variante în acest sens:

Plata în RON. PayPal va face conversia RON/EUR (implicită)


Plata în RON. PayPal va face conversia RON/EUR

Plata în EUR - emitentul cardului va face conversia RON/EUR.


Plata în EUR - emitentul cardului va face conversia RON/EUR.
În cazul variantei a doua, lucrurile sunt mai complicate, în sensul că decontarea diferă de la bancă la bancă, însă, în general, cursul este mai avantajos pentru cumpărător decât cel oferit de PayPal. Ca punct orientativ pentru cursul de decontare se poate verifica cursul spot RON/EUR (banca vinde EUR). Mai multe detalii despre cum se decontează plățile la plata cu cardul în străinătate aici.


2. Alimentarea contului de PayPal prin Trustly 

O variantă mai puțin cunoscută, dar care, de obicei, asigură un curs foarte apropiat de cel comunicat de BNR, este cea prin care contul de PayPal este alimentat (prepay/topup) cu fonduri prin Trustly. Această metodă presupune să aveți internet banking la una din următoarele bănci locale: UniCredit Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, BCR sau Raiffeisen Bank.

Alimentarea contului de PayPal prin Trustly

La data scrierii acestui articol, cursul obținut prin Trustly a fost de 4,6662 RON pentru 1 EUR, față de 4,9010 RON pentru 1 EUR (cusul implicit oferit de PayPal). Un simplu calcul, ne arată că la achiziția unui Canon 5D IV cumpărătorul face o economie de 438 RON. Mai jos, o comparație cu toate cursurile de schimb:

Comparație la data de 19 noiembrie 2018 (ora 16:00). Curs BNR 4.6639
Comparație la data de 19 noiembrie 2018 (ora 16:00). Curs BNR 4.6639

Cu toate acestea, trebuie reținut că această comparație este orientativă, clasamentul putându-se schimba în funcție de momentul plății și de alți factori (eg. decontarea în zile diferite, politica băncii dvs. etc) și că trebuie să vă informați și să comparați cursurile valutare de fiecare dată când achiziționați echipamentul foto din străinătate.

Dacă știți și alte metode prin care se poate obține un curs valutar avantajos, nu ezitați să lăsați un comentariu mai jos.

Read More

16 November 2018

Plagiatul în fotografie? Diferența față de încălcarea drepturilor de autor

Plagiatul în fotografie? Diferența față de încălcarea drepturilor de autor

Plagiatul în fotografie? Diferența față de încălcarea drepturilor de autor

Expresii ca ”plagiat foto”, "fotografie plagiată" sau ”plagierea unui concept fotografic” sunt des întâlnite în limbajul foto. Cu toate astea, termenul ”plagiat” nu există în legislația privind drepturile de autor. Vom prezenta mai jos sensul tehnico-juridic al termenului ”plagiat” și principalele diferențe față de ”încălcarea drepturilor de autor”.

Termenul ”plagiat” este definit în legislația din România prin dispozițiile art. 4 alin. (1) litera d) din Legea 206/2004 (privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare) ca fiind: expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale.

Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe nu definește și nu utilizează termenul  ”plagiat”.

Cu toate acestea, în limbajul non-juridic, termenul ”plagiat” se referă la fapta de însușire (integrală sau parțială) a unei opere literare, artistice sau științifice și de prezentare drept creație personală. Or, din punct de vedere al Legii dreptului de autor, astfel de faptă ar echivala cu încălcarea paternității operei, atribut moral al dreptului de autor, conform art. 10.


Plagiatul în fotografie

Având în vedere cadrul legislativ actual, trebuie evitată utilizarea termenului ”plagiat” cu sensul juridic de ”încălcare a drepturilor de autor”, în principal, pentru următoarele argumente:
  • Fapta de încălcare a dreptului de autor poate fi săvârșită de orice persoană (inclusiv un fotograf), pe când plagiatul poate fi săvârșit numai de personalul implicat în activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare (inclusiv cadre didactice și doctoranzi), deci nu de un fotograf.
  • Plagiatul are în vedere operele scrise, în contextul activităților de cercetare, dezvoltare și inovare, pe când încălcarea drepturilor de autor are în vedere orice opere de creație originale (inclusiv, fotografia ca operă artistică).
  • Dreptul de autor nu protejează ideile sau conceptele (art. 9), pe când definiția plagiatului are în vedere preluarea ideilor. 
Cu privire la acest ultim punct, trebuie precizat faptul că în materia plagiatului nu se reglementează o ”exclusivitate” asupra ideilor sau conceptelor, ci se sancționează doar preluarea fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale. Deci, și din acest punct de vedere, este greșită înțelegerea unor fotografi care cred că legea le conferă o exclusivitate pe o idee/concept fotografic. Un ”plagiat de concept fotografic”, constând în preluarea ideilor/conceptului care au stat la baza unei fotografii anterioare, nu reprezintă o faptă de încălcare a dreptului de autor și eventualele pretenții de despăgubire ar trebui respinse de instanța de judecată.

În concluzie, plagiatul este reglementat în România ca abatere de la buna conduită în contextul activităților de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de inovare. Din punct de vedere juridic, plagiatul nu echivalează cu încălcarea dreptului de autor și, prin urmare, fotograful nu poate comite o faptă de plagiat (în sensul termenului tehnico-juridic) prin preluarea unei idei sau a unui concept fotografic de la un alt fotograf.

Read More