17 May 2019

Înlocuirea provizorie a produselor aflate în Service - aviz negativ de la Guvern și CES

Înlocuirea provizorie a produselor aflate în Service - aviz negativ de la Guvern și CES

Înlocuirea provizorie a produselor aflate în Service - aviz negativ de la Guvern

Propunerea legislativă în sensul instituirii unei obligații, în sarcina vânzătorului, ca pe perioada în care produsul se află în procesul de reparație să asigure gratuit consumatorului un produs cu caracteristici similare, a primit aviz negativ de la Guvern și CES.

Potrivit inițiatorilor din grupul parlamentar PNL, deși Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor şi garanțiile asociate a suferit numeroase modificări de-a lungul anilor, "legiuitorul a pierdut din vedere situația în care produsul de folosință îndelungată poate fi reparat, iar pe perioada reparației consumatorul nu poate să-și satisfacă nevoile asigurate de acel produs. De pildă, cumpărătorul unui electrocasnic — frigider, mașină automată de spălat, plită electrică etc — deși este protejat de garanția produsului, iar produsul va fi reparat, pe perioada reparației el este pus în imposibilitatea de a-și satisface nevoile, pentru care a plătit un preț stabilit de vânzător."

Durata reparațiilor "poate varia intre 10-15 zile în orașele mari și poate ajunge la peste 30 de zile pentru consumatorii din mediul rural, în special ca urmare a distanțelor mari față de unitățile de service autorizate și acceptate de vânzători", mai precizează inițiatorii. 

Fată de această situație, inițiatorii au propus completarea art. 22, astfel încât pentru perioada în care produsul de folosință îndelungată se află în procesul de reparație, vânzătorul, pe cheltuiala sa, să asigure consumatorului un produs cu caracteristici similare. Prin această completare, consumatorului i se va garanta accesul la un produs similar și pe perioada cât produsul achiziționat se află la unitatea service pentru reparații. De asemenea, inițiatorii sunt de părere că s-ar stimula punerea pe piață de către vânzători a unor produse calitativ superioare.

Aviz negativ de la Guvernul și CES

Guvernul este de părere ca va fi dificil de gestionat un stoc de produse de folosință îndelungata pentru a fi oferite spre înlocuire pe durata reparației. "Un astfel de demers poate produce atât costuri suplimentare, cât și noi obligații vânzătorului, fapt ce poate conduce la creșterea costurilor și implicit a preturilor produselor. Totodată, menționăm că pentru unele categorii de produse se pune problema nesiguranței în ceea ce privește posibilitatea asigurării condițiilor igienico-sanitare", a mai transmis Guvernul.

Argumente CES (Consiliul Economic și Social) :

  • Actualul cadru legal în materia garanțiilor asociate comercializării produselor, reprezentate de Legea 449/2003 este deplin armonizat cu legislația comunitară și cu legislațiile interne ale majorității statelor membre UE, oferind consumatorilor o protecție adecvată a drepturilor și intereselor legitime în aceasta materie, în condiții de eficiență economică a lanțului comercial;
  • În condițiile în care, prin exercitarea opțiunii de reparare a produsului defect aflat în termenul de garanție, consumatorul ar suferi un inconvenient semnificativ generat fie și de perioada cea mai mică necesară reparației, inconvenient legat de frecvența utilizării necesare a produsului, consumatorul are deja dreptul legal de a solicita înlocuirea produsului defect cu unul nou.
  • Instituirea obligației care face obiectul proiectului legislativ, în sarcina vânzătorilor, care în cele mai multe cazuri nu sunt și producătorii produselor neconforme, devine disproporționată, fiind apta sa genereze sarcini operaționale nejustificate, creând dezavantaje logistice și financiare pe tot lanțul comercial. Comercianții ar trebui astfel să își constituie și să gestioneze stocuri de produse de înlocuire pentru produsele care s-ar afla în reparație, ceea ce presupune costuri în plus care vor greva asupra preturilor de comercializare a respectivelor produse.
Avizul CES și cât și punctul de vedere al Guvernului sunt consultative, însă acestea, cumulate cu lipsa sprijinului politic din alte grupuri parlamentare, denotă faptul că proiectul are slabe speranțe să devină lege. Procesul legislativ poate fi urmărit aici.

Read More

24 April 2019

Daune de peste 10.000 EUR acordate de Tribunalul București unui fotograf împotriva unui post TV

Daune de peste 10.000 EUR acordate de Tribunalul București unui fotograf împotriva unui post TV


În spațiul public au apărut recent informații cu privire la o hotărâre judecătorească, pronunțată de Tribunalul București, prin care s-a constatat utilizarea, cu încălcarea drepturilor patrimoniale şi morale de autor ale unui fotograf român, prin radiodifuzare a operele fotografice pe un post național de televiziune.

Conform informațiilor publice, disponibile în acest moment pe portalul instanțelor, Tribunalul a obligat postul de televiziune (un post de știri important din România) la:

  • plata despăgubirilor patrimoniale în sumă de 8.100 euro în echivalent lei la data plăţii. 
  • daunelor morale în sumă de 2.000 euro în echivalent lei la data plăţii. 
  • la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 100 lei taxa de timbru. 

Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel de către părți în 30 de zile de la comunicare. Cu toate acestea, este important de semnalat acest precedent judiciar, fiind pentru prima dată când o instanță din România acordă asemenea despăgubiri unui fotograf și, în același timp, un avertisment pentru instituțiile media care, nu rare ori, ignoră drepturile de autor ale micilor creatori, prezenți în online.

Vom urmări subiectul și vom reveni cu detalii în momentul în care Hotărârea se va redacta și vom afla motivarea instanței.


Read More

23 April 2019

Protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri în domeniul foto

Protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri în domeniul foto


Semnalez apariția unui act normativ recent important (și) în activitatea fotografilor. Este vorba de Ordonanța de urgență nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 309 din 19 aprilie 2019). 


Ce este secretul comercial?

Potrivit legislației actuale, secret comercial reprezintă informațiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:

  1. sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză; 
  2. au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; 
  3. au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete; 


Dobândirea unui secret comercial

Potrivit actului normativ, dobândirea unui secret comercial fără consimțământul deținătorului secretului comercial este considerată ilegală ori de câte ori este efectuată prin:

  • accesul neautorizat, însușirea sau copierea oricăror documente, obiecte, materiale, substanțe sau fișiere electronice care se află în mod legal sub controlul deținătorului secretului comercial și care conțin secretul comercial sau din care poate fi dedus acesta;
  • orice alt comportament care, în circumstanțele date, contravine practicilor comerciale loiale.


Utilizarea sau divulgarea unui secret comercial

Utilizarea sau divulgarea unui secret comercial este considerată ilegală ori de câte ori este săvârșită, fără consimțământul deținătorului secretului comercial, de către o persoană care îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:
  • a dobândit secretul comercial în mod ilegal;
  • încalcă un acord de confidențialitate sau orice altă obligație de a nu divulga secretul comercial;
  • încalcă o obligație contractuală sau de altă natură care limitează utilizarea secretului comercial.


Daune interese

La cererea părții prejudiciate, instanța poate dispune obligarea autorului încălcării, care știa sau ar fi trebuit să știe că se implică în dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a unui secret comercial, la plata de daune-interese proporționale cu prejudiciul real suferit ca urmare a dobândirii, utilizării sau divulgării ilegale a secretului comercial.

În cazul în care instanța constată că angajații au dobândit, utilizat sau divulgat ilegal un secret comercial al angajatorului, fără intenție, aceasta poate dispune reducerea cuantumului daunelor-interese.


Stabilirea daunelor-interese

La stabilirea daunelor-interese, instanța va ține cont de consecințele economice negative asupra părții vătămate, inclusiv pierderile de profit ale acesteia, beneficiile necuvenite realizate de autorul încălcării și, dacă este cazul, orice alt element în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat deținătorului secretului comercial prin dobândirea, utilizarea sau divulgarea ilegală a secretului comercial.

Ca alternativă, atunci când circumstanțele cauzei permit, instanța poate obliga autorul încălcării la plata de daune- interese în cuantumul unei sume forfetare stabilite pe baza unor elemente cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau a drepturilor care ar fi fost datorate dacă autorul încălcării ar fi solicitat autorizarea de a utiliza secretul comercial în cauză.


Cum se pot proteja fotografii împotriva divulgării secretului comercial

Probabil că noțiunea de NDA (Non-Disclosure Agreement / Acord de Confidențialitate) este deja cunoscută fotografilor care lucrează cu firme mari și care impun un asemenea document în relația cu orice furnizor/prestator, inclusiv cu un prestator de servicii foto sau video. În mod similar și în contextul acestei noi reglementări, care vorbește în mod expres acordul de confidențialitate, este recomandabil ca fotografii să ia în calcul folosirea unui NDA sau inserarea unei clauze de confidențialitate în contractele acestuia atunci când colaboratorii, clienții etc. au acces la informații ale fotografului cu caracter de secret comercial.

Actul integral poate fi consultat gratuit pe site-ul Monitorului Oficial (Monitorul Oficial, Partea I nr. 309 din 19 aprilie 2019).

Read More

11 April 2019

Cazul Mercedes vs. Artiștii urbani din Detroit, SUA. Folosirea în scop comercial a unor creații artistice urbane (graffiti)

Cazul Mercedes vs. Artiștii urbani din Detroit, SUA. Folosirea în scop comercial a unor creații artistice urbane (graffiti)


Mercedes-Benz USA a intentat procese în Statele Unite împotriva a patru artiști urbani după ce aceștia din urmă au acuzat Compania de încălcarea drepturilor de autor, prin includerea creațiilor lor artistice (graffiti) în fundalul unor fotografii cu modelul Mercedes G 500, postate de Companie pe Instagram.

Cazul este relatat pe larg de Petapixel și DetroitNews unde se pot vedea mai multe capturi de ecran cu postările Mercedes. Pozele au fost șterse de pe Instagram după izbucnirea scandalului ”din curtuazie pentru artiști” așa cum au declarat reprezentanții Mercedes.

Ce susțin părțile implicate în conflict?

Mercedes susține că focusul fotografiilor sale a fost pe vehiculul, iar nu pe arta urbană murală din fundal. Orice "observator rezonabil" ar observa că Mercedes "a transformat fundamental estetica vizuală și semnificația" lucrărilor de artă urbană din fundal, chiar prin "estomparea (blurarea) parțială" a fundalului "pentru a evidenția viteza și mișcarea vehiculului", potrivit actelor de la dosarul cauzei, văzute de jurnaliștii de la DetroitNews.

Pe de altă parte, artiștii urbani consideră că folosirea creațiilor lor artistice în "reclame comerciale la un model de Mercedes care costă 200.000 de dolari/exemplar, fără nicio compensație sau fără a cere permisiunea artistului, este total inacceptabilă". Artiștii sunt sprijiniți în această dispută și de reprezentanții autorităților din Detroit care au declarat că drepturile de autor asupra creațiilor urbane sunt ale artiștilor și că în trecut Mercedes i-a contactat pentru a acorda licență pentru reclame similare".

Articolul din Petapixel cu relatarea acestui caz a dat naștere unor aprigi discuții pro și contra între cititori, iar rezultatul sondajului din articol relevă (surprinzător) că 64% dintre cei peste 1800 respondenți consideră utilizarea Mercedes ca fiind fair use, iar numai 36% consideră că Mercedes a încălcat drepturile de autor ale artiștilor urbani.

Cum s-ar judeca acest caz pe legislația din România?

Dacă acest caz s-ar fi petrecut în România, dispozițiile relevante aplicabile ar fi fost cele din art. 35 (1) din Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (republicarea, 2018), "Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare: [...] f) reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări și dacă este utilizată în scopuri comerciale;"

Cu privire la caracterul ambiguu al acestei dispoziții a se vedea și acest articol

În sensul Legi 8/1996, prin scop comercial se înțelege urmărirea obținerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material (art. 193 (7) din Legea nr. 8/1996).

Dacă cu privire la scop (comercial vs. non-comercial) nu este niciun dubiu că o instanță din România ar spune că este unul comercial, lucrurile ar fi mai complicate cu privire la aprecierea dacă lucrările de artă urbană sunt sau nu subiect principal, într-o asemenea cauză.

Desigur, așa cum s-a și întâmplat, Compania ar spune că vehiculul este subiectul principal. Pe de altă parte, artiștii ar putea opune argumente în sensul că lucrările lor sunt reproduse într-o proporție semnificativă în imaginile Companiei, că fac parte din tema shooting-ului și că sunt esențiale în transmiterea mesajului vizual (în lipsa acestora, pozele ar fi fost banale, iar efectul de motion blur ar fi fost mult estompat).

Dacă aveți informații suplimentare sau aveți o altă opinie cu privire la acest articol, nu ezitați să folosiți formularul de comentarii de mai jos.


---
Imagine: Captura de ecran de pe contul de Instagram al Mercedes Benz (SUA) care conține o creație artistică murală din Piața de Est a artistului James Lewis. Sursa: actele de la dosarul cauzei - Curtea Districtuală a Statelor Unite - Districtul de Est, via eu.detroitnews.com

Read More

27 March 2019

Directiva UE privind drepturile de autor trece în ciuda protestelor. Implicațiile pentru fotografi

Directiva UE privind drepturile de autor trece în ciuda protestelor. Implicațiile pentru fotografi



În ciuda protestelor fără precedent, Parlamentul European a votat ieri, 26 martie 2019, în favoarea noii Directive privind drepturile de autor pe piața unică digitală.

Un comunicat de presă al Comisiei Europene susține că "votul asigură echilibrul corect între interesele tuturor actorilor – utilizatori, creatori, autori, presă – și instituie, în același timp obligații proporționale pe platformele online".

Textul adoptat de Parlamentul European va trebui să fie aprobat oficial de Consiliul Uniunii Europene în săptămânile următoare. După publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în legislația lor internă.

Despre ce este vorba în această Directivă?

Unul dintre aspectele cele mai controversate ale Directivei este articolul 13 (devenit articolul 17 în forma finala), care conferă mai multe responsabilități deținătorilor de platforme online de monitorizare și împiedicare a încărcărilor drepturilor de autor.

Tabăra anti-Directivă critică filtru, deoarece cel mai probabil va fi imperfect și va restrânge conținutul care ar trebui să fie permis în temeiul legilor privind drepturile de autor și al celor privind libertatea de exprimare, iar conținutul piratat tot va ajunge pe platformele online. De cealaltă parte, tabăra pro-Directivă susține că Directiva va pune micii creatori de conținut într-o poziție de negociere mai bună cu giganți online precum Google.

Read More