02 October 2013

Protecția fotografiilor portret. Folosirea în scopuri de siguranță publică. Portret-robot

Mai jos, câteva aspecte interesante extrase din Hotărârea Curții de Justiție a UE din 1 decembrie 2011, Cauza C‑145/10, cu privire la Protecția fotografiilor – Directiva 2001/29/CE – Articolul 2 – Reproducere – Utilizarea unei fotografii portret ca model pentru realizarea unui portret‑robot – Articolul 5 alineatul (3) litera (d) – Excepții și limitări în privința citatelor – Articolul 5 alineatul (3) litera (e) – Excepții și limitări pentru scopuri de siguranță publică – Articolul 5 alineatul (5).

Protecția fotografiilor portret

O fotografie portret poate fi protejată de dreptul de autor cu condiția ca aceasta să fie o creație intelectuală a autorului, care reflectă personalitatea acestuia și care se manifestă prin alegerile libere și creative ale autorului făcute cu ocazia realizării fotografiei respective. Referitor la problema dacă fotografiile realiste, în special fotografiile portret, beneficiază de protecția dreptului de autor (în temeiul articolului 6 din Directiva 93/98), Curtea de Justiție a UE a statuat deja că dreptul de autor nu se poate aplica decât în cazul unui obiect, precum o fotografie, care este original, fiind o creație intelectuală proprie a autorului său. Autorul va putea să facă alegeri libere și creative în mai multe moduri și la momente diferite pe parcursul realizării fotografiei portret. În stadiul fazei preparatorii, autorul va putea alege amplasarea în cadru, poziția persoanei care urmează să fie fotografiată sau lumina. La momentul realizării fotografiei portret, el va putea alege încadrarea, unghiul de fotografiere sau atmosfera creată. În sfârșit, cu ocazia developării clișeului, autorul va putea alege dintre diversele tehnici de developare existente tehnica pe care dorește să o adopte sau poate proceda, dacă este cazul, la utilizarea de programe informatice. Prin alegerile sale, autorul unei fotografii portret este astfel în măsură să îi imprime operei create „nota personală”. În consecință, în ceea ce privește o fotografie portret, marja de care dispune autorul pentru a‑și exercita capacitățile creative nu este neapărat redusă sau chiar inexistentă.


Folosirea în scopuri de siguranță publică

Un mijloc de informare în masă, precum o editură de presă, nu poate utiliza, din proprie inițiativă, o operă protejată de dreptul de autor invocând un obiectiv de siguranță publică. Totuși, nu este exclus ca acest mijloc de informare în masă să poată contribui în mod punctual la realizarea unui astfel de obiectiv prin publicarea unei fotografii a unei persoane căutate. Trebuie să se impună ca această inițiativă să se încadreze, pe de o parte, în contextul unei decizii adoptate sau al unei acțiuni desfășurate de autoritățile naționale competente și care urmărește să garanteze siguranța publică și, pe de altă parte, să fie întreprinsă în acord și în coordonare cu autoritățile menționate pentru a evita riscul de a periclita măsurile luate de aceste din urmă autorități, fără a fi totuși necesar un apel concret, actual și expres din partea autorităților de siguranță la publicarea unei fotografii în vederea cercetărilor. În ipoteza în care fotografiile au fost inițial puse la dispoziția publicului de către autoritățile naționale de siguranță competente și în ipoteza în care, cu ocazia utilizării inițiale legale, nu a fost indicat numele autorului, o utilizare ulterioară a acelorași fotografii de către presă impunea în mod cert  indicarea sursei lor, însă nu în mod necesar a numelui autorului lor. Astfel, dat fiind că nu revine presei obligația de a verifica dacă există vreun motiv pentru o astfel de omisiune, acesteia îi este imposibil ca, într‑o situație similară, să identifice și/sau să indice numele autorului și, prin urmare, presa trebuie considerată ca fiind scutită de obligația de principiu de a indica numele autorului.

Executarea unui portret‑robot după o fotografie portret

Instanțele naționale din Austria au decis că, în temeiul dispozițiilor naționale aplicabile, publicarea portretului‑robot executat după fotografia portret nu necesita consimțământul autorului fotografiei. În opinia Oberster Gerichtshof (Curtea Supremă), este adevărat că fotografia în litigiu care a fost utilizată ca model pentru realizarea portretului‑robot în litigiu era o operă fotografică protejată de dreptul de autor. Totuși, în cazul realizării și al publicării portretului‑robot în litigiu nu a fost vorba despre o prelucrare pentru care ar fi fost necesar consimțământul doamnei Painer, în calitate de autoare a operei fotografice, ci despre o utilizare liberă, care putea fi realizată fără consimțământul său.

Sursa și decizia pe larg: Curtea de Justiție. Cauza C‑145/10
Location: Bucharest, Romania

0 comments:

Post a Comment

Comments are moderated. If you want to promote your blog, try to do it in a smart way. Any external link, unrelated to the subject, will be deleted // [RO] Comentariile sunt moderate. Daca vrei sa-ti promovezi blogul, incearca sa o faci intr-un mod inteligent. Orice link extern, fara legatura cu subiectul, va fi sters.