29 October 2018

Fotografierea publicului la concerte. Este necesar acordul?

Fotografierea publicului la concerte. Este necesar acordul?

Situația avută în vedere este aceea în care un fotograf realizează și publică ulterior o fotografie (în unghi larg de cuprindere) cu publicul de la un concert, iar în fotografia respectivă sunt identificabile persoane din public. 

În vechea reglementare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, întrebarea își avea un răspuns clar în art. 88 (3) care prevedea că NU este necesar acordul unei persoane a cărei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publică.

Din păcate pentru fotografii de concerte, dar și pentru alte categorii de fotografi (fotojurnaliști, fotografii de stradă etc), acest alin. (3) al art. 88 a fost abrogat în 2011, la intrarea în vigoare a noului Cod civil, prin art. 21 al Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, iar întrebarea nu-și mai are un răspuns clar ca în vechea reglementare, ci unul foarte complicat care încă nu s-a conturat în jurisprudența instanțelor.

Astfel, instanțele de judecată vor fi chemate să pună în balanță, pe de-o parte, dreptul la viață privată, la demnitate și la imagine proprie a celor care apar în imagine, iar, pe de altă parte, dreptul la liberă exprimare al fotografilor, întrucât conform Constituției și practicii CEDO, libertatea de exprimare include și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public.


Cu alte cuvinte, cel fotografiat va invoca art. 73 (Dreptul la propria imagine) din Codul civil: Orice persoană are dreptul la propria imagine. În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozițiile art. 75 rămân aplicabile. În funcție de situația concretă, cel fotografiat mai poate invoca dispozițiile art. 71 (Dreptul la viață privată) și art. 72 (Dreptul la demnitate).

Pe de altă parte, fotograful va invoca art. 75 (Limite) din Codul civil: (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte. (2) Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune.

Fotografia de concert din pespectiva Regulamentului GDPR

Intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679 (Regulamentul general privind protecția datelor / Regulamentului GDPR), în mai 2018, a mai ridicat o întrebare pentru fotografii de concerte, și anume dacă fotografierea publicului reprezintă sau nu o prelucrare de date cu caracter personal pentru care este necesar consimțământul persoanelor vizate și dovada obținerii consimțamântului.

Întrebarea îsi găsește răspunsul în art. 85 (Prelucrarea și libertatea de exprimare și de informare) din Regulamentul GDPR care prevede:
(1) Prin intermediul dreptului intern, statele membre asigură un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare.
(2) Pentru prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare, statele membre prevăd exonerări sau derogări de la dispozițiile capitolului II (principii), ale capitolului III (drepturile persoanei vizate), ale capitolului IV (operatorul și persoana împuternicită de operator), ale capitolului V (transferul datelor cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale), ale capitolului VI (autorități de supraveghere independente), ale capitolului VII (cooperare și coerență) și ale capitolului IX (situații specifice de prelucrare a datelor) în cazul în care acestea sunt necesare pentru a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de exprimare și de informare.
(3) Fiecare stat membru informează Comisia cu privire la dispozițiile de drept intern pe care le-a adoptat în temeiul alineatului (2) precum și, fără întârziere, cu privire la orice act legislativ de modificare sau orice modificare ulterioară a acestora. 

Abia la 31 iulie 2018 România a implementat în dreptul intern această cerință din Regulamentul GDPR prin Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului GDPR.

Legea națională prevede la art. 7 derogări de la dispozițiile Regulamentul GDPR (printre care și derograre de la necesitatea obținerii acordului scris al persoanei vizate) atunci când prelucrarea se face în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare, dacă aceasta privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată.

Concluzii

Fotografierea publicului la concerte și utilizarea unor astfel de fotografii în care persoanele din public pot fi identificate reprezintă un risc pentru fotografii de concerte, în sensul că persoanele identificabile pot, la nivel teoretic, să invoce încălcarea dreptului la propria imagine, la viața privată sau la demnitate. În practică, instanțele din România sunt reținute în a acorda despăgubiri materiale. În acest sens, a se vedea: Scuzele și retragerea pozei publicate fără acordul persoanei reprezentate sunt o reparație corespunzătoare.

Cu toate acestea, discuția se schimbă în cazul fotografiei comerciale (publicitare, care promovează produse sau servicii), unde fotografii și clienții acestora ar trebui să se asigure că au acordul celor reprezentați în fotografie pentru a evita pretențiile materiale ale acestora. De altfel, este de notorietate faptul că agențiile de stock sau microstock nu licențiază astfel de fotografii pentru utilizare comercială, decât în cazul în care fotografia este însoțită de acordul persoanelor reprezentate (MR / Model Release) sau, în cazul unora, doar ca editoriale (Editorial Use Only), care nu promovează servicii sau produse.

1 comment ~ Fotografierea publicului la concerte. Este necesar acordul?

  1. Este valabil si pentru fotografia de stada?

    ReplyDelete

Comments are moderated. If you want to promote your blog, try to do it in a smart way. Any external link, unrelated to the subject, will be deleted // [RO] Comentariile sunt moderate. Daca vrei sa-ti promovezi blogul, incearca sa o faci intr-un mod inteligent. Orice link extern, fara legatura cu subiectul, va fi sters.